Reguli noi pentru construirea centralelor solare și eoliene. Producătorii avertizează asupra riscurilor pentru proprietarii de terenuri

Procedurile de autorizare a construcției centralelor solare și eoliene vor fi simplificate, însă noile reguli ar putea favoriza marii investitori și ar putea afecta drepturile proprietarilor de terenuri. Avertismentul vine din partea directorului Asociației Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică, Eugen Gîrlea, care consideră că mecanismul zonelor de accelerare energetică oferă investitorilor pârghii excesive în raport cu proprietarii terenurilor.

Violența față de femei. Maia Sandu: „Este mult mai ușor să schimbăm legile decât să ne asigurăm că ele funcționează”

Deși Republica Moldova și-a îmbunătățit în ultimii ani legislația privind combaterea violenței împotriva femeilor, aplicarea acesteia rămâne o provocare, afirmă președinta Maia Sandu. Instituțiile responsabile trebuie să acorde mai multă atenție mecanismelor de intervenție și prevenirii fenomenului, inclusiv prin educație și campanii publice.

MEC propune înăsprirea sancțiunilor pentru frauda academică: Amenzi de până la 125.000 de lei

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) înăsprește lupta împotriva fraudei academice și propune sancționarea persoanelor care redactează lucrări de curs în locul studenților. Experții și cadrele didactice avertizează însă că măsurile nu vor fi eficiente dacă nu vor fi însoțite de acțiuni de cultivare a responsabilității academice și de o verificare mai riguroasă a cunoștințelor.

Profesorii și managerii școlari din Chișinău, reuniți la Forumul Municipal al Cadrelor Didactice

Chișinăul a alocat, în ultimii cinci ani, 126 de milioane de lei pentru modernizarea și extinderea școlilor, în timp ce alte 256 de milioane de lei au fost direcționate către creșterea eficienței energetice a clădirilor. Investițiile în infrastructura școlară și formarea cadrelor didactice s-au numărat printre subiectele abordate în cadrul Forumului Municipal al Cadrelor Didactice din Chișinău.

Angajarea femeilor, o prioritate pentru autorități. Companiile sunt îndemnate să adopte politici prietenoase familiei

Companiile din Republica Moldova sunt încurajate să creeze condiții de muncă prietenoase familiei, pentru a facilita revenirea femeilor pe piața muncii. Inițiativa presupune amenajarea spațiilor pentru copii, extinderea serviciilor de îngrijire și adaptarea programului de muncă la nevoile angajaților. Subiectul a fost discutat la evenimentul „Parteneriat cu mediul de afaceri pentru extinderea participării femeilor pe piața muncii în Moldova”.

Investițiile în energia verde, blocate de proceduri: Producătorii cer reguli clare

Republica Moldova investește în diversificarea surselor de energie și în capacitățile de stocare pentru a reduce dependența de importuri. Deși țara a ajuns la peste un gigawatt de capacități regenerabile instalate, dezvoltarea proiectelor este îngreunată de procedurile de autorizare și conectare la rețea. În timp ce autoritățile pregătesc noi măsuri de sprijin, producătorii cer reguli previzibile și libertate în alegerea tehnologiilor.

Avertismentul CALM cu privire la reforma administrativă: Fără salarii decente și fonduri, reorganizarea riscă să blocheze primăriile

Reforma administrativ-teritorială trebuie să fie însoțită de resurse financiare, salarii competitive și claritate privind responsabilitățile noilor primării. Reprezentanții administrației publice locale atrag atenția că, fără aceste condiții, reorganizarea riscă să îngreuneze activitatea autorităților și să le afecteze capacitatea de a atrage fonduri europene.

Viorel Furdui, la Radio Moldova: „În situația în care aproape 650 de primării sunt desființate, puterea locală se îndepărtează de cetățean”

Noua hartă administrativ-teritorială a Republicii Moldova include 273 de primării și trei regiuni – Nord, Centru și Sud. Chișinăul și Bălțiul își păstrează statutul de municipii, Taraclia urmează să devină municipiu de nivelul al doilea, iar Găgăuzia își păstrează statutul special. Experții atrag atenția că reforma trebuie să asigure nu doar primării mai mari, ci și servicii accesibile și reprezentare pentru comunitățile care nu vor mai avea sediul administrației locale în localitate.

Un loc de muncă decent: Salariu echitabil, program flexibil și condiții bune. Ce spun moldovenii

În ultimii cinci ani în Republica Moldova, salariul minim a crescut de peste două ori, iar în următorii ani ar putea ajunge la 10 mii de lei, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Potrivit oficialei, piața muncii din țara noastră ar urma să fie modernizată prin reguli simplificate, salarii echitabile și o protecție sporită pentru angajați. În același timp, cetățenii spun că un loc de muncă bun înseamnă o remunerare corectă, program flexibil și condiții adecvate.

Provocările noului sezon rece: Deficit „permanent” de 100 de megawați și presiune uriașă pe umerii cetățenilor

Republica Moldova intră în sezonul rece într-un context energetic dificil, marcat de creșterea prețurilor de achiziție și de riscuri privind aprovizionarea cu energie. Țara noastră se află deja în stare de urgență în sectorul energetic și hidrologic, iar de la 1 octombrie cresc tarifele la gaze și energie termică. În aceste condiții, autoritățile pregătesc măsuri pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor și funcționarea sistemului energetic în perioada rece.

Criza Nistrului se aprofundează: Autoritățile negociază livrarea unei pompe flotante din România pentru captarea apei

Republica Moldova se confruntă cu una dintre cele mai severe situații hidrologice din ultimii ani. Debitul râului Nistru a scăzut pe fondul secetei, iar autoritățile caută soluții alternative pentru aprovizionarea populației cu apă în cazul agravării situației.

R. Moldova are nevoie de cel puțin trei-patru radare pentru o acoperire aeriană eficientă a întregului teritoriu, estimează experții

Survolarea ilegală a spațiului aerian al Republicii Moldova de către dronele rusești au devenit tot mai frecvente, iar autoritățile și experții atrag atenția asupra riscurilor pe care acestea le implică. Deși țara dispune de anumite capacități pentru monitorizarea spațiului aerian, mijloacele de intervenție rămân limitate. Astfel, autoritățile trebuie să identifice resurse financiare pentru achiziționarea unor sisteme de detectare mai moderne a aparatelor de zbor fără pilot.